de Gavriil Stiharul
De veghe sunt la ceasul nopţii care
şi candela lumina ei şi-o-nalţă,
când stelele s-abat de pe cărare,
bătând în geam lumina lor de gheaţă.
Atunci s-aude îngerul cum vine -
polen i-i raza şi totul e fecund,
pleoapa – petala ochilor – devine,
o zbatere, ea rodul presimţind.
O lacrimă se naşte la soroc
într-o noapte rece, hibernală,
când într-o sobă pâlpâia un foc
şi-ascultam colindele de-afară.
şi candela lumina ei şi-o-nalţă,
când stelele s-abat de pe cărare,
bătând în geam lumina lor de gheaţă.
Atunci s-aude îngerul cum vine -
polen i-i raza şi totul e fecund,
pleoapa – petala ochilor – devine,
o zbatere, ea rodul presimţind.
O lacrimă se naşte la soroc
într-o noapte rece, hibernală,
când într-o sobă pâlpâia un foc
şi-ascultam colindele de-afară.





