(Înălţarea Sfintei Cruci, sursa: Sfânta Mănăstire "Dervent")
Tu, cinstită cruce,lemnule preadulce,
pavăza credinţei,
arma biruinţei,
vino azi pe cale
să-ţi dau închinare:
cu dreapta la frunte,
spre plete cărunte,
cu dreapta la stele,
să culeg din ele,
să semăn cu vise,
ogoare întinse.
Şi vino, minune,
să-ţi spun rugăciune,
să o duci la Domnul,
când biruie somnul.
Tu, pom ce-nfloreşte
şi în mine creşte,
şi nu treci prin toamnă
dezbrăcat de haină,
pom ce veşnic arde,
îmbrăcat în roade,
ce-n cuiburi cunună
cântările sună,
lemn ales de Domnul
să-mi biruie somnul,
mai vino înflorit
cu nopţi de mai sfinţit,
chip de iasomie,
floare de Marie.
Tu, cinstită cruce,
lemnule preadulce,
către ceruri scară,
palmele-mi coboară
şi iarăşi se suie
prin cristice cuie.
La capăt de patimi
ceru-i chin şi lacrimi
şi plânge Fecioară
că uscată-i vara,
şi udă pământul,
şi lemnul preasfântul
îi soarbe durerea,
se-ntoarce puterea
şi care putere,
ca o mângâiere,
să fie cu tine
prin Domnul, creştine !
Amin.
"Sfăntă cruce la Mănăstirea Botiza, sursa:Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi a Satmarulu"
Postări
