de Gavriil Stiharul
Pe-un picior de plai de dor,
pe-o gura de Psaltire,
alt Manole Ziditor
zidit-a o mănăstire.
Pentru al lui popor smerit,
în alt veac, cu-acelaşi rost,
mănăstirea de granit
fu iubirii adăpost.
Pe lucrarea de-nceput,
tălpile şi-a ostenit,
căci desculţ a străbatut
treptele spre infinit.
Pe-un picior de plai de dor,
pe-o gura de psaltire,
alt Manole ziditor
fu zidit în nemurire.
Tu, ostaşule neînfrânt,
voi, fecioare înţelepte,
care îl urmaţi pe trepte
descălţaţi-vă, locu-i sfânt.
pe-o gura de Psaltire,
alt Manole Ziditor
zidit-a o mănăstire.
Pentru al lui popor smerit,
în alt veac, cu-acelaşi rost,
mănăstirea de granit
fu iubirii adăpost.
Pe lucrarea de-nceput,
tălpile şi-a ostenit,
căci desculţ a străbatut
treptele spre infinit.
Pe-un picior de plai de dor,
pe-o gura de psaltire,
alt Manole ziditor
fu zidit în nemurire.
Tu, ostaşule neînfrânt,
voi, fecioare înţelepte,
care îl urmaţi pe trepte
descălţaţi-vă, locu-i sfânt.
Postări
4 comentarii:
Foarte frumoase versuri! Felicitari!
Eu am scris ceva în memoria fr. Traian Dorz, ştiind că s-a născut tot pe 25 dec...
( 19 dec. 2009 – cu dor de trilul sfintei ,,cântăreţe”- Traian Dorz - ce a îngheţat prin închisorile comuniste...)
Colind în ger
Tu, sfântă cântăreaţă,
Cu triluri de cuvinte,
Mă uit cum îţi îngheaţă
Cântarea ta măreaţă,
Cu versurile-i sfinte...
Ninsori şi geruri grele
Au tras din nou zăvoare...
Iar inimile-acele
Ce-aveau un cer cu stele,
N-au dorul sfânt de Soare...
Tu ,dragă mierlă sfântă,
Să nu-ţi opreşti colindul!
Ştiu, inima îţi cântă,
Pe Prunc binecuvântă,
În doru-ţi legănându-L...
Să nu te întristeze
A lumii nepăsare!
Pe Prunc să-nsenineze,
Un tril ce-o să-I aşeze
În leagăn dalbă floare...
Cântând cu-a ta iubire,
Gheţarii se înmoaie...
Şi-n zbor de fericire,
A inimii plutire,
Petala n-o îndoaie..
Şi-ncepe iar să plângă,
De dorul razei calde,
Şi-ncolţ, pe geana stângă,
Privirea vrea să frângă
Un strop ce-ar vrea s-o scalde...
O, cântăreaţă dragă,
Ce-aduci căldură-n case,
Iubirea ta întreagă,
Iubirea s-o-nţeleagă...
Şi cântul să ţi-l lase!
Şi-n trilurile tale
Să-nveţi pe om colindul,
Cu versuri de petale,
Ca sfinte osanale
Pe Pruncul Sfânt mărindu-L!
Şi dacă gheaţa rece
Ţi-ar face colivie,
Colindul tău va trece,
De porţi, zăvoare, zece...
Prin el tu fi-vei vie...
Şi de-om cânta ca tine
Să nu-ţi uităm jertfirea,
S-avem priviri senine
Şi inimile pline
De ce-a cântat Iubirea!...
( Mariana L.)
Mulţumesc. Şi "Colind în ger" este o poezie remarcabilă. Negreşit, lucrarea "Oastea Domnului" se afla sub semnul Duhului Sfânt, având multe harisme, dar poate cea mai vizibilă rămâne aceea a poeziei.
Cand este < postata > o lucrare apare automat de catre cine este postata. Este obligatoriu sa fie scris numele autorului chiar daca este acelasi cu al celui ce a postat. Am citit totul si o sa trec prin filtrul gandirii mele - in liniste ...
Fie-va calea neingradita !
Sunt de acord ca trebuie semnata fiecare postare, pentru ca la noi se fura mult. N-as fi crezut ca se pot fura articole si poeme de pe bloguri, dar m-am convins ca se fura ca-n codru, chiar de persoane care au o anumita pregatire (sau cel putin asa pretind) si anumite pretentii intelectuale. Prin urmare, desi e o munca migaloasa, am inceput lucrarea de semnare a postarilor, desi masura e putin eficienta. Asa ca am inceput sa incifrez articolele si poemele.
Trimiteți un comentariu