FECIOARA DIN DEPĂRTĂRI

de Gavriil Stiharul

Ce tristă e fecioara şi câtă paloare!
Mă prind de coapsa ei de corn de lună
Cu ochii dilataţi în noian de zare,
ea este raza naşterii mele sub zodia bună.



Îi pipăi artera de zbor şi de-albastru,
ce tristă e noaptea, ci-n zori e cuminte!
Se zbate pentru doi pulsul unui astru
şi trage mugurii sânului spre-nainte.



Seduci în sus lumina pân-la lăcrimare.
te soarbe răsuflarea fântânilor curate –
a fost dragostea noastra o lungă îmbrăţişare
sau doar chinul iubirii de departe?

PLECAREA DIN CUVÂNT

de Gavriil Stiharul

Cuibar de pleoape acoperind o lume
îşi tremură în beznă gene ostenite –
Ce sol mi-a dar şoptirea fără nume
să pot visa plecarea din cuvinte!


Nu pot rămâne petale de iubire
din toamnele tăcute în amfore de lut
decât golind dorinţa de rostire,
gustându-te în moartea din cuvânt.


Nu mi-a fost dată tăcerea oarbă,
căci ochii tăi vorbeau cu ne’nţelese şoapte.
O linişte apoi lăsată să ne soarbă
în steaua speranţă din răsărit de noapte.

Din volumul Taina fecioarelor

Întoarcerea în amintiri

de Gavriil Stiharul

Sufletul târăşte o zdreanţă murdară
străbătând noroiul străzilor de toamnă;
răscolit de vântul negru dintr-o seară –
ce-adânc pătrunde bezna în orice rană.


Până aici ajunge ţipătul morţii
ca răsuflarea unui gând dureros:
Cineva, prin sita rară a nopţii,
lasă cuvintele s-ajungă la os.


Mă-ntorc în amintiri, în ninsori mai albe,
cuvântul lipeşte pe gânduri petale:
eram când raiul se plămădea din ape
şi veneam acasă pe o altă cale.

Din volumul Taina fecioarelor

DESCÂNTEC DE TOAMNĂ

de Gavriil Stiharul

Gând târziu arzând în tine,
demon devorând retina,
pe ursitul care vine
îl descântă cu lumina.

Noapte veştedă de toamnă:
stai în drumul lui şi-aşteaptă,
ochiul lasă-l să adoarmă,
inima las-o să-l vadă.

Suflet însetat de soartă,
ostenit de stele toate,
vântul grămădind la poartă
frunzele visării, moarte...

Din volumul Taina fecioarelor

Nu uita că eşti român! (Cântece şi poezii patriotice)

Antologia   de suflet  „Nu uita că eşti român! (Cântece şi poezii patriotice)”, lucrare ce a văzut lumina tiparului la „Editura Agaton”, poate fi considerată, pe drept cuvânt,  o veritabilă Biblie a  celor ce cugetă şi simt româneşte. Cu cele 352 de pagini, cuprinzând cântece, poeme, poezioare pentru copii, imnuri, tropare ale sfinţilor români, volumul antologic rămâne, fără îndoială, o carte monumentală,  care nu trebuie să lipsească din biblioteca unui bun român.
        Lucrarea a fost alcătuită de Natalia Corlean, editor al binecunoscutelor cărţi creştin-ortodoxe, precum: „Evanghelie în culori“, o splendidă carte de colorat, cu texte explicative, destinată copiilor de 6-11 ani, „Părintele Arsenie Boca – o viaţă închinată schimbării vieţii noastre“, ajunsă la a doua ediţie, „Părintele Arsenie Boca – un om mai presus de oameni“, 4 volume.

Cu un frumos Cuvântul înainte s-a ostenit părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa. De asemenea, o inspirată  prefaţă aparţine fratelui  Andrei Dîrlau.

Capitolul I:  Cântece patriotice se deschide cu textele binecunoscutelor imnuri naţionale: Deşteaptă-te române, Trăiască Regele, Limba noastră şi  continuă cu o listă de poeme intitulate sugestiv: Dragoste de neam şi ţară.

O interesantă iniţiativă a editurii a fost  aceea de a dedica o secţiune specială cântecelor lansate de-a lungul vremii în  cadrul „Cenaclului Flacăra”. Titluri, precum  Imnul Alma Venus (Trăiască România), Jurămant la Putna, Avram Iancu, Baladă pentru Basarabia, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Căciula, Clopotul Reîntregirii, Colindul Ardealului (Tu, Ardeal), Iancu  la Ţebea, Jurământ la Putna, Jurământ pentru Ardeal, Marşul Ardealului, Mereu cu Dumnezeu, Ţara noastră-i ţara noastră  sună  familiar cititorilor mai în vârstă.

Capitolul se încheie  cu o  o colecţie de cântări  patriotice contemporane, precum: Biserica română, Elegie lui Brâncoveanu, Imn dacic, Jianu, Puneţi şeile pe cai  Sentiment de Ardeal.

În capitolul al doilea:  Poezii patriotice sunt prezentaţi  o pleiadă de poeţi români şi străini, împreună cu câteva din poemele lor,  reprezentative pentru lirica patriotică românească, precum şi pentru lirica sapienţială universală. Au fost evocaţi poeţi precum: Aron Cotruş (Ai noştri sunt aceşti munţi),  Radu Gyr (Românie, Crezul, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!), Marin Sorescu (Ardealul, strarea mea de spirit),   Grigore Vieru (Scrisoare din Basarabia), Vasile Posteucă (Bucovină, Bucovină),  Ştefan Octavian Iosif (Când a fost să moară Ştefan), Adrian Păunescu (Rugă pentru neam, Dacii liberi, Români prin Europa), Gabriela Genţiana Groza (Scrisoare către Basarabia), Mihai Eminescu (Scrisoarea III, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie), George Coşbuc (O scrisoare de la Muselim Selo, Scut şi armă, Spadă şi credinţă, Dunărea şi Oltul, Imnul studenţilor, Paşa Hassan, , Cântec ostăşesc, Cântec [Ţară avem şi noi sub soare], Cântec [Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai] ), Ioan Alexandru (Aura, Ego Zenovius, Strămoşii,Ţăran, Ţăranii, Testamentul lui Ştefan cel Mare, Identitate), Vasile Militaru (Ţara mea…scrisoare unui străin, Credinţa în popor, Eroilor, Chiot către neamul meu), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel Mare), Nicolae Nicoară Horia (Transilvania, Eu vin din Ţara Moţilor), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Imnul românesc, Îndemn frăţesc, La noi acasă, Popor martir, Turmă fără Păstor)), Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Va veni cândva), Teofil Lianu (Zarca), Pr. Alexei Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (Cântecul potirului), Dimitrie Bolintineanu (Daniel Sihastru, Muma lui Ştefan cel Mare),  Gheorghe Buznea (Doina Prutului),  Aneta Georgescu (Durerea Prutului),  Kostas Varnalis (învaţă), Gabriel Iordan-Dorobanţu (Poarta Raiului), Dumitru Paulescu (Ravaş de pribegie).

Urmează o secţiune dedicată celor mici : Un cântec pentru ţară, Leagăn vieţii mele, Ţara mea (Otilia Cazimir), Poezii de Grigore Vieru, Mulţumim pentru pace, Graiul meu, Dorul şi limba.

Ultimul capitol: Tropare ale Sfinţilor români cuprinde scurte cântări de laudă închinate sfinţilor noştri, apărători ai dreptei credinţe stămoşeşti, precum şi frumoase rugăciuni pentru ţară şi pentru lume.

Binecuvântata Carte de cântări şi poezii, care  gravează  cu majuscule cuvântul ROMÂN în cămara inimii,  vine să umple un gol istoric şi să amintească fiecăruia din noi  că este dator să nu-şi  uite obârşia, indiferent în ce parte a lumii l-a dus  soarta.

 Centrul Tehnologii Informationale si Comunicationale in Educatie, Manualele școlare în formatul PDF 

Magia memoriei perfecte

Ce este alfabetul numeric sau sistemul numeral fonetic

Alfabetul numeric sau sistemul numeral fonetic este un sistem mnemotehnic cu valabilitate internaţională care se bazează codul numere-cuvinte şi este folosit pentru a ușura memorarea numerelor.

Istoric

Pierre Hérigone (1580-1643) a fost un matematician și astronom francez care a conceput cea mai veche versiune a sistemului numeral fonetic. Sistemul a fost perfecționat de Stanislaus Mink von Wennsshein acum 300 de ani. Matematicianul și filozoful german Gottfried Wilhelm von Leibniz îl face cunoscut. În 1808, Gregor von Feinaigle contribuie la îmbunătățirea lui. În 1844 Francis Fauvel Gouraud (1808-1847) a susținut și el o serie de prelegeri în vederea popularizării. Stenograful francez Aimé Paris (1798–1866), îi conferă forma actuală, variantă care cunoaște o popularitate fără precedent.

Descriere

Codificarea se realizeaza pe baza sistemului mnemotehnic creat de matematicianul francez Pierre Hérigone și perfecționat de Stanislaus Mink von Wennsshein, Gregor von Feinaigle și Aimé Paris.

Acest tip de codificare cunoaşte variante în funcţie de fonetica limbilor folosite. O variantă, care ține seama de specificul fonetic și lexical al limbii române a fost propusă de Gavriil Stiharul.

Aşa cum arată şi numele, conversia fonetică se face luând în considerare fonemele (sunete) şi nu grafemele (literele). Limbile cu ortografie etimologică complică conversia. În cazul limbii române, care foloseşte principiul fonemic de scriere, conversia se complică doar în cazul împrumuturilor din alte limbi.
Asocierea unui număr cu un sunet se face apelând la Tabelul de codificare fonetică a numerelor pe care îl dăm mai jos.

- Tabel de codificare fonetică a numerelor

Număr	Foneme asociate	Exemplu
0.	S, Z	as, os, osie, si, zi, soia, za, Zoie, oază, Zeu, zău
1.	T, D	tui, tuie, tei, dar, do, dor, Doru, ață, ateu
2.	N	nai, nea, nuia, an, Nae, Noe, Ana, ONU
3.	M	mi, mai, amor, amar, Ema
4.	R	roi, rai, râie, rouă, râu, Aro, re, eră, erou, oră
5.	L	el, Lia, Laie, uliu, ulei
6.	GE, GI, CE, CI, Ș. J,	șa, joi, Geo, Iaşi, ceai
7.	C, G, CHE, CHI, GHE, GHI, K, Q	ac, ochi, ecou, cui
8.	F, V	fa, FAO, foaie, vie
9.	P, B	bar, baie, bou, pui, pai, boa, apă, opiu, oboi

Cum funcţionează?

Pe baza tabelului de mai sus, am creat o listă de cuvinte-cheie, din categoria substantivelor, de la 00 până la 99, unde fiecare cuvânt-cheie poate codifica o pereche de numere. Numărul de memorat este grupat în perechi şi fiecare dintre acestea este convertit într-un cuvânt-cheie. De pildă, pentru convertirea numărului 2730347691, îl grupăm şi apoi alegem din lista de cuvintele-cheie cuvântul preferat. Alegem NUCĂ-MIEZ-MIERE-COAJĂ-BÂTĂ. Mentalul reţine mai uşor acest şir dacă îl integrăm într-o frază de genul:

Această NUCĂ cu MIEZ dulce ca de MIERE are o COAJĂ atât de tare că trebuie bătută cu o BÂTĂ pentru a o sparge.

Şirul de cuvinte memorat îl putem reconverti în numărul iniţial de câte ori este nevoie.

Listă de cuvinte-cheie

00. Zeus, sos, sosie, sas,

01.sat, sit, set, sida, sodă, axă

02. sanie, sinie, sân, zonă, zen, ison, xenia

03. sumă, zeamă, zmeu

04. zar, zare, zer, sare, soare, ser, ziar, zor, zorea

05. sol, silă, zel

06. şa, aşa, sui, joi, duş

07. sac, sagă, sog,

08. seif, sofa, zăvoi

09. zop, isop, sepie, Sibiu

10. tisă, tuş, tiz, doză, dual, teză

11. dudă, ţâţă, tată, ţaţă,

tută, duză

12. tăun, ten, ton, taină, tain, dină, ten, etan, Eden

13. tămâie, dimie, temă, temei

14. ţară, ţar, dor, tor, dar, dară, dare, dată, tară, deliu

15. dol, dalie, atelă, tel, ţel, ţol, atol

16. tuş, duş, etaj

17. toc, toacă, doc, doagă, ţuică, tic, diac, dig

18. ţeavă, tufă, tiv

19. ţeapă, dubă, tub, tubă

20. nas, naos, navă

21. nud, nod, notă, nut, nit

22. nani, nină, nenea, neon, noni, nun

23. nume,

24. nor, nară, nur

25. nul, inel,

26. naş, nişă

27. nuc, nucă, neg, nuga

28. navă, novă

29. nap, notă, nit

30. masă, măsea, miez, muză, muzeu

31. mit, mut, mod, mediu, media, omăt

32. mană, mână, meniu, mină, amin, amoniu, mâine

33. mamă, mumă, mim, memo, mumie

34. mir, mur, mură, moară, măr, miere, muiere, moar, maior, mioară, amar, Amara

35. mol, mal milă, miel, mălai

36. moş, moaşă, moşie, magie

37. mac, muc, mic, mică, mag, amoc

38. mufă, mafie, mov

39. mapă, mop

40. rază, razie, roză, Ares

41. rod, roată, răţoi, ruj, rid, raţoi, radio, rudă, rută, artă, Erato

42. rună, ren, rană, rână, Rin, Urania,

43. rom, ramă, rimă, râmă

44. urare, orar

45. rol, rolă, real

46. roşu, regie

47. rac, rec, rob, rocă, rug, rugby, orgă

48. rufă, rafie

49. râpă, rob, roabă

50. lasou, loază, lux, lues

51. ladă, lut, lită, lot, loto, litiu, lăută, Olt

52. lan, lună, luni, lene, lin, elan

53. lămâie, lume, lamă

54. liră, delir,

55. lulea, lalea, lele

56. lege, lojă,

57. loc, lac, ligă,

58. leafă, lavă

59. lob, lup, lupă

60. jazz, şes,

61. ciută, ciot, ceată, jad, jet

62. şină, ocean, geană, genă

63. geam, geamie, şoim, gem

64. ger, cer, ceară, jar, şură, ciur, uger, Jura

65. gel, şal, jale, jeleu

66. şiş, jigodie, gag, gaj, ciuş

67. cec, joc, şoc, jeg, cioc, şeic, job

68. şef, ciuf,

69. cep, jupă, şubă, jeep, ciob

70. coasă, casă, cais, gaz, gută

71. cutie, gât, gută, caiet, ceaţă, caţă, cod, codi, gheaţă

72.  găină, câine, guno, guano, cană

73. gumă, gamă, gem

74. gară, car, cor, gură, grâu, gaură, ghebă, curie, gri, grai, grui, acar

75. cal, gală, pală, Clio

76. coajă, coş, caş, guşă

77. coc, coca, cacao, chec, kaki, kiki, caiac, gaiac, gag

78. cafea, cuvă, gafă, gabie

79. cap, cep, copoi, cub, cuib, copaie, curea, chip

80. vas, vază, vis, viză,  fişă, fisă,

81. fată, fată, vată, viaţă, vită, viţă, vid, vad, vot

82. venă, vin, afin, fad

83. fum, femeie, vamă, vomă

84. var, vară, far, fir, faur, fier

85. val, voal, vale, valiu, viol, velă, fiolă

86. voce, Fiji

87. fiică, vacă, fag, foc

88. vafă, fief

89. vip, bip, pupă

90. buză, Buzău, bază, boss, pază, bază, pas, pasă, Apis

91. puţ, pat, bâtă, piaţă, pată, băiat, băţ, beție

92. pâine, poiană, pian, ban, benă, bină, pin,

93. pom, boema, pumă

94. bar, bară, bere, păr, pară, por, vrie, bir, pariu, parie,

95. boală, bol, ebola, ploaie, pol, piele, bilă, bulă, bal

96. baci, boaşă, bujie, bej, pasă, eboşă

97. bec, bac big, bucă, bagă,

98. boeuf, bifă, buf

99. bob, babă, bubă, pipă, pupă, pib, popă, pipi

Note